Efectul Einstein arată că vom crede aproape orice dacă este spus de un om de știință

Crezi că poți recunoaște oricând o mare minciună? Cercetările recente au arătat că cei mai mulți dintre noi vom crede orice gogomănie atât timp cât aceasta vine de la o sursă de încredere precum un om de știință. Acest fenomen este cunoscut sub numele de Efectul Einstein.

Într-un articol publicat în revista Nature Human Behaviour, autorii studiului descriu modul în care au folosit un generator de texte New Age pentru a crea „afirmații obscure, fără sens”, care sună ezoteric și profund. Apoi, 10.195 de oameni din 24 de țări au evaluat credibilitatea acestor fraze.

• Dovezile găurilor negre primordiale s-ar putea ascunde chiar și în obiectele obișnuite de pe Pământ
• Medicii sunt uimiți de tratamentul care face creierii morți să prezinte semne de viață

Deși toate citatele erau complete lipsite de sens, 76% dintre participanți le-au evaluat la sau peste punctul de mijloc al scării de credibilitate atunci când au fost atribuite unui fizician al particulelor fictiv pe nume Edward K. Leal.

În schimb, doar 55% au considerat că textul este credibil atunci când li s-a spus că provine de la o „autoritate spirituală” New Age numită Saul J. Adrian.

Efectul Einstein, dorința de a accepta afirmații chiar dacă nu le înțelegem

„Am generat declarații care sunt aproape imposibil de (in)validat și care nu au nicio legătură cu subiecte științifice controversate sau politizate despre care oamenii ar putea avea atitudini anterioare puternice (eficacitatea vaccinărilor, schimbările climatice etc.)”, scriu autorii studiului, citați de IFL Science.

„Folosind afirmații ambigue fără niciun conținut ideologic specific, am încercat să izolăm efectul viziunii asupra lumii cu privire la sursă de orice efect al viziunii asupra lumii legat de conținutul afirmațiilor”, a adăugat echipa.

O folosire rapidă a algoritmului generator de gogomănii oferă „mostre de înțelepciune” precum „peste mulți eoni, noi, entitățile, vom crește ca niciodată înainte, pe măsură ce suntem recreați din supa cuantică” și „viitorul va fi o adâncire la punctul zero a conștiinței”.

Tendința de a crede astfel de „perle de non-înțelepciune” atunci când sunt atribuite unui om de știință a fost numită „Efectul Einstein” și poate reflecta dorința de a accepta afirmațiile experților de încredere chiar dacă nu le înțelegem.

Încrederea în factorii cu autoritate

De exemplu, autorii explică faptul că „oamenii acceptă pur și simplu că E = mc² și că antibioticele pot ajuta la vindecarea pneumoniei, deoarece autoritățile credibile, cum ar fi Einstein și medicul lor, spun asta, fără să înțeleagă de fapt ce implică cu adevărat aceste afirmații”.

„Din perspectivă evolutivă, respectul față de autoritățile credibile, cum ar fi profesorii, doctorii și oamenii de știință, este o strategie adaptativă care permite învățarea culturală eficientă și transmiterea cunoștințelor”, spun cercetătorii.

Oamenii de știință au descoperit că chiar și oamenii care pretindeau a fi înalt religioși aveau mai multe șanse să aibă încredere în declarațiile făcute de un om de știință decât de un lider spiritual. Cu toate acestea, această preferință pentru oamenii de știință față de ceilalți a fost puțin mai slabă în rândul acestor indivizi.

Rezumând, autorii studiului notează că „în toate cele 24 de țări și la toate nivelurile de religiozitate, perlele de la un om de știință au fost considerate mai credibile decât aceleași gogomănii venite de la un guru spiritual”.

„Aceste descoperiri sugerează că, indiferent de viziunea religioasă asupra lumii, știința culturală este o euristică puternică și universală care semnalează fiabilitatea informațiilor”, au concluzionat cercetătorii.

Vă recomandăm să citiți și:

Mecanismul prin care oamenii detectează mirosurile neplăcute, identificat de cercetători

Un sindrom de îmbătrânire prematură ar putea fi cauzat de o structură neobișnuită din ADN

O bucată de ciment a fost găsită în inima unui bărbat. Cum a ajuns acolo

Un start-up i-a luat-o înainte lui Elon Musk. Implantul neural mai puțin invaziv decât cel al companiei Neuralink